Contul de profit și pierdere
- Performanța Firmei – Analiză generală
- Evaluarea performanței operaționale
- Evaluarea performanței financiare
- Evaluarea rezultatului final al activității
Bilanțul contabil
Bilanțul contabil - prezentare generală
Bilanțul contabil prezintă situația financiară a companiei la data raportării în ceea ce privește resursele (denumite Active) și obligațiile (denumite Pasive) companiei.
Este o imagine statică, în sensul că prezintă valoarea fiecărui element la data raportării, ca de exemplu valoarea contului de numerar la finalul lunii, rezultat în urma intrărilor și ieșirilor de numerar din conturi. Valoarea înregistrată la final de lună se numește Sold și mișcările din lună se numesc Rulaje.
Bilanțul contabil cuprinde soldurile următoarelor elemente:
- Active – resursele controlate de companie ce vor fi utilizate pentru a genera beneficii viitoare, adică profit
- Pasive – reprezintă obligațiile companiei față de Acționari/Asociați și față de terți
Explicăm mai jos de ce este important Bilanțul contabil și care este structura acestuia.
DE CE ESTE IMPORTANT?
Având în vedere ca suma Activelor va fi întotdeauna egală cu suma Pasivelor, înseamnă ca întotdeauna pentru fiecare resursă pe care compania o utilizează, există o datorie în contrapartida (fie ea și către Acționari).
Este extrem de important pentru management ca întotdeauna sa existe o conștientizare clară a următoarelor doua elemente:
- CINE FINANȚEAZĂ (Acționari, Furnizori, Bănci, Statul Roman, Salariați, etc)
- CE FINANȚEAZĂ (Clădiri, Echipamente, Stocuri, Creanțe, Sold numerar, etc)
Raționamentul este simplu: obligațiile către creditori vor trebui plătite la un moment dat (amânarea datoriilor poate fi doar o soluție temporară) și sursele de plată sunt limitate la următoarele:
- Activele existente – nivelul (soldul) actual
- Activele viitoare ce vor fi constitute din:
- Profitul viitor – rezultatele pozitive ale companiei in viitor
- Aportul acționarilor – resurse adiționale aduse în companie de către asociați
Mai simplu spus, dacă managementul nu poate identifica surse de plată a datoriilor atunci nu există decât doua soluții:
- Acționarii/Asociații să aducă bani în companie
- o procedură de insolvența/faliment care sa anuleze anumite datorii.
Practic, înțelegerea Bilanțului companiei oferă posibilitatea managementului de a gestiona resursele companiei (activele) in contextul obligațiilor existente (pasivele). Mai jos găsiți niște exemple concrete despre cum ajuta înțelegerea bilanțului managementul companiei:
- pentru a înțelege și modela sursele de finanțare astfel încât compania sa își poată desfășură activitatea –securizarea surselor de plata a datorilor către furnizori și bănci.
- pentru a identifica sursele de finanțare nedimensionate corespunzător sau inutile –datorii inutile către furnizori/bănci care au fost utilizate pentru finanțarea unor stocuri nevandabile
- pentru a evalua capacitatea companiei de a transforma resurse (active) în numerar în vederea stingerii datoriilor – analiza ciclului de conversie a numerarului
- pentru analiza nevoii de redimensionare a activității – ce resurse sunt necesare pentru creșterea activității au ce resurse pot fi eliberate prin scăderea activității
- pentru a înțelege poziția companiei și a necesarul de lichidare a activelor –pentru evitarea situațiilor de Insolvența sau Faliment
Structura Bilanțului contabil
Pentru ca Bilanțul să fie echilibrat din punct de vedere al Lichidității:
- Activele imobilizate trebuie sa fie finanțate cu Capitaluri proprii și Datorii pe termen lung
- Activele circulante trebuie să fie finanțate cu Datorii pe termen scurt
Pasive
-
Capitaluri proprii
Capitalul (sau a Capitalurile proprii) sunt o sursă de finanțare ce este controlată (din punct de vedere al exigibilității) de către asociați/acționari. Deși Capitalul cuprinde o gama largă de elemente, cel mai des in cazul companiilor mici si medii, cuprinde următoarele elemente Capital Social, Rezultat curent, Rezultat reportat din anii anteriori, Rezerve și Rezerve din reevaluare. Putem considera Capitalul ca fiind o măsura a implicării Asociaților/Acționarelor în finanțarea companiei și a riscului asumat de aceștia.
-
Datorii pe termen lung
Datoriile pe termen lung reprezintă sursă de finanțare ce devine scadentă la o perioada mai mare de 1 an de la data raportării financiare. De obicei cuprinde Credite pe termen lung și leasinguri financiare.